Hidrocelul la copil

Din păcate băiatul a făcut hidrocel.  Are 1 an și aproape 2 luni și trebuie operat. Canalul este destul de mare și nu sunt șanse sa se mai închidă. Operatie pentru copilul meu drag. Cea mai crunta veste pe care o puteam primi. Deși știu și toată lumea îmi spune ca este o operație ușoară totuși sentimentele de groaza nu ma lasă. Nu mi-am imaginat niciodată ca pot simți atâta frica.

Ma gândesc la anestezie,  care va fi generala și la frica pe care o va simți. I se va recolta și sânge preoperator și i se va pune și branula. Toate gândurile rele ma invadează.  Mai am 3 săptămâni pana la data operației și pur și simplu nu vreau sa ma mai gândesc.

Ma apropii de ziua operației și frica este din ce în ce mai accentuata. Mergem la consultul de chirurgie preoperator, de pediatrie, preanestezic și nenorocirile de analize. A țipat, s-a zbătut și din 3 eprubete i-au recoltat doar 2. Nu a mai curs sange pentru ultima. Doamne cât s-a mai chinuit. Și nu ca l-ar fi durut, pentru ca l-au dat cu crema Romla înainte, ci de frica si spaimă. De ce îmi era frica nu am scăpat.

Am ales o clinica privata în care sa-l operez. Am cântărit toate variantele și clinica privata este cea mai buna soluție. Îmi este frica pentru puiul meu în spitalul de stat. Am primit oferta financiara si am fost de acord ( ai și o reducere prin CAS).

Vine ziua operației. Ma înarmez cu putere ( și pastile) pentru ca trebuie să fiu tare pentru puiul meu. Ma duce în rezerva, îmi da papuci de unica folosință pentru mine și pijamaluta pentru baiat.

Sarcina cu gemeni 2

Cum am spus anterior consider ca odihna este foarte importanta dacă nu, chiar esențială. Din fericire la începutul sarcinii nu am avut simptome foarte rele, am vomitat de câteva ori insa cam 2 săptămâni am avut senzația de greata și voma permanenta. La recomandarea medicului am luat un medicament care m-a ajutat cat de cât.

Am mâncat sanatos : fructe, legume, peste și am avut și pofte nebunești gen shaorma sau pizza. As fi mâncat pizza non stop. Am mâncat multttt avocado iar acum nu-l mai suport 🙂 . Nu am băut sucuri acidulate absolut deloc.

Am aflat ca voi avea baiat și fata. Oauuu, ce minunat, ce mi-as putea dori mai mult?. În fiecare zi îmi imaginam cum vor arata, cum vor umbla prin casa și ce năzbâtii vor face. Și acum știu 😄 .

În fiecare luna luau bine în greutate și asta ma bucura. Spre final au cam încetat sa mai ia și doctorita a decis sa fac cezariana la 37 saptamani și 3 zile. Eram amândouă fericite ca am trecut de 37 săptămâni.

Aveam un plan de tratament bine stabilit și îl urmam întocmai. Nu ratam nici o pastila și nici o analiza. Și au fost multe, credeți-mă. Colul a fost singura mea problema. Mi-a dat mari bătăi de cap și mi-a provocat multe griji. Verificati-l la fiecare ecografie, este esențial.

Sarcina ușoară dragele mele. În curând veți avea 2 pui în brate. Odihniti-va cât de mult puteți. Va fi frumos când se vor naște dar și foarte obositor, extenuant chiar. Dar despre asta intr-un articol viitor.

Este sarcina cu gemeni sarcina cu risc?

Toată sarcina numai la riscuri m-am gândit. O fi de bine, o fi de rău? Nu știu, insa cum am spus și în articolul anterior, m-am protejat cât de mult am putut.

Pot zice ca pandemia pe mine m-a ajutat. Ne-au lăsat de la serviciu sa lucram de acasă și acest lucru a fost foarte bine pentru mine și bebelușii mei. Am stat mai mult în pat și nu am mai plecat asa mult de acasă. De la o persoana activa, plecata de acasă și 12 ore pe zi, mai mereu în trafic și alergând prin București am ajuns sa petrec tot timpul în casa. Nu a fost ușor deloc, mereu îmi venea sa plec pe undeva dar pandemia și sarcina m-au oprit. Usor, ușor m-am învățat cu acest nou stil de viata. Și uite asa am ajuns sa duc sarcina pana la 37 săptămâni și 3 zile.

Chiar și asa de pe la 20 săptămâni am avut probleme cu colul. Începuse sa se scurteze, și de la 3,5 am ajuns și pana la 1,8 spre sfârșitul sarcinii. Când aveam 2,7 medicul mi-a zis ca dacă va ajunge la 2,2 vom pune pesar. Am cumpărat pesar ul sa-l am în caz de necesitate insa nu a mai fost nevoie.

Am luat multeee pastile. Pastile sa ajut colul sa nu se mai scurteze și sa nu am contracții. Multe, ca niciodată în viata mea.

La 30 săptămâni am avut sperietura vieții mele. Am ajuns la camera de garda cu contracții. Din fericire au reușit sa le oprească și am plecat acasă fără sa nasc. A fost groaznic gândul ca as putea naște la 30 săptămâni. Se putea întâmpla, insa medicii și Dumnezeu mi-au ajutat copiii.

Concluzia : da, este o sarcina cu risc dar dacă va adaptați noii situații și faceți tot ce puteți sa țineți bebeii în burtica veți reuși. Trebuie să aveți încredere și sa fiți optimiste.

Va îmbrățișez gravidute eroine,

Sarcina cu gemeni 1

Buna tuturor, sunt Adina și m-am hotărât să scriu prin ce am trecut în sarcina mea cu gemeni dar și cum este viata de mamica de gemeni .

Știu ca informațiile sunt puține despre sarcinile gemelare, numai eu știu cât am cautat pe netul acesta mare. Am găsit pe instagram câteva viitoare mămici de gemeni care își povesteau trăirile si astfel reușeam sa compar si eu. Chiar dacă nu se recomanda sa compari, nu ai cum. Te doare ceva? Cauți sa vezi ce înseamnă si dacă x are aceleași dureri ca tine. Iar în sarcina gemelara greu mai este sa o găsești pe x pentru ca nu poți compara sarcina ta cu o sarcina unica.

Sper sa va ajut măcar puțin.

Tot internetul este plin de informații cum ca sarcina gemelara este una cu risc și ca una din 10 femei ajung cu sarcina la termen. Te descurajează, nu? Doamne, cate griji îmi făceam zilnic sa nu nasc mai devreme. Si chiar de griji nu aveam nevoie. Trebuie sa fii cât mai optimista si sa te protejezi cât mai mult. Astfel, am ajuns cu sarcina la 37 săptămâni și 3 zile și cu 2 copii născuți cu 2,500 kg și 2,700 kg.

Protejeaza-te cât mai mult.

Începând cu saptamana 16 de sarcina incepea sa-mi fie din ce în ce mai greu și am hotărât sa nu incerc sa fac mai mult decât pot. La urma urmei sănătatea copiilor este cea mai importantă. Nu am mai făcut curățenie cum făceam înainte, nu am mai gatit atât de mult ca înainte, nu m-am mai plimbat atât de mult. A fost greu? Da, enorm, dar nu regret nici o secunda. Aproximativ 4 -5 luni am stat mai mult în pat. A fost un efort imens, dar necesar. Si am reușit. 🙂

Concluzia primului blog : odihnește-te, uită-te la filme și citește pentru ca după nașterea copiilor nu vei mai avea timp de asa ceva. Deloc, crede-ma. 🙂

Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe